Legenda Mărțișorului

,,La marginea unui sat trăiau într-o coliba sărăcăcioasă o femeie cu fiica ei. Ca să câștige pâinea de zi cu zi și câțiva bănuți, femeia se îndeletnicea cu torsul lânii pentru oamenii din sat. Dar tot ce câștiga dădea pe doctorii pentru fata ei care era tare bolnavă. Într-o zi, pe când torcea și plângea de mila fiicei sale, femeia văzu o caleasca de foc trecând cu iuțieală dinspre pădure spre sat. Era Crăiasa Primăvara care, auzind-o, s-a oprit și a întrebat-o de ce este așa de necăjită. Aflând de boala copilei, Crăiasa a zis…

-,,Ține caierul acesta de foc și toarce-l firicel subțire, apoi leagă o fundiță și prinde-o de pieptul copilei. Puterile mele o vor trezi la viață, așa cum se trezește la viață întreaga natură după trecerea mea.Femeia mulțumi și se apuca de lucru. Dar caierul îi ardea degetele și-i era cu neputință să rasucească un firicel cât de mic. Începu să plângă cu lacrimi grele și aproape că nu bagă de seama când o altă caleașcă de zăpadă se opri în dreptul colibei. Era Crăiasa Iarna, care dispărea cu iuțieală dinspre sat spre pădure și care, auzind necazul femeii, zise…

-,,Ține caierul acesta de zăpadă… Răcoarea lui va potoli fierbițeala celui de foc. Răsucește-le laolaltă, poate așa îți pot fi de folos și eu. Femeia mulțumi din tot sufletul și se puse pe tors. Torcea laolalta fir roșu de foc cu fir alb de zăpadă și astfel ispravi de tors cele doua caiere. Iar după ce duse la capat lucrul, legă o fundiță de pieptul fetiței. Aceasta îndată prinse putere și culoare în obrajori, sări din pat și-și îmbrățișă cu drag mama. De atunci, în fiecare prag de primăvară, femeia împletea fundițe alb-roșii, împărțindu-le oamenilor din sat, să le aducă sanatate și bucurii.”

sursa: Facebook

Hristos a înviat!

Dragi cetățeni din Măgura, Bacău,

În această zi deosebită, când creștinii din întreaga lume sărbătoresc Învierea Domnului, vă trimit cele mai calde gânduri de pace, bucurie și speranță.

Sărbătoarea Paștelui ne aduce împreună în jurul valorilor fundamentale ale vieții noastre spirituale și sociale. Aceasta este ocazia de a ne reînnoi credința, de a spune celor dragi cât de mult îi prețuim și de a ne angaja să fim mai buni unii cu alții și cu lumea care ne înconjoară.

Cetățenii din Magura sunt o comunitate puternică și unită, prin urmare, vă încurajez să vă sprijiniți reciproc în această zi specială și în viitorul apropiat. Să fim mai solidari, să ne ajutăm unii pe alții și să găsim soluții împreună pentru a depăși orice provocări.

În încheiere, vă doresc tuturor un Paște fericit, plin de liniște, armonie și speranță. Să ne bucurăm de familia noastră, de prieteni și de fiecare moment pe care îl avem împreună.

Hristos a înviat!

Cu considerație,

Pîslaru Nicolae Laurențiu

Paște fericit!

Sfintele sărbători de Paşte să vă aducă linişte în suflet, multă bucurie, sănătate, fericire şi puterea de a dărui şi ajuta semenii. Sărbători Pascale Binecuvântate!

Bani europeni

Începând de azi primăriile pot depune dosare pentru înființarea de stații de reîncărcare pentru mașinile electrice prin aplicația Agenției Fondului de Mediu. Cum spuneam mereu: UE nu stă în loc pentru că în comuna nu-s care din România nu are apă, gaze, asfalt pentru că primarii nu au accesat la timp banii pentru acele utilități. Poate acum nu e nevoie mare de aceste stații de reîncărcare însă cu siguranță în câțiva ani va fi nevoie. Trebuie să luăm toți banii care se pun pe masă!

https://www.fonduri-structurale.ro/stiri/27831/s-a-dat-startul-la-inscrieri-in-cadrul-programului-statii-de-reincarcare-pentru-vehicule-electrice-in-localitati

Legenda lui Moș Nicolae

Ca toate poveştile şi aceasta începe cu a fost odată… un băieţel pe nume Nicolae. Despre Moş Nicolae s-au scris multe legende şi povestiri, dar iată ce a ajuns la urechile noastre!Se spune că Nicolae locuia într-un satuc cu oameni de tot felul. El era tare bun şi special, iar dorinţa sa cea mai mare era să îi ajute pe cei mai puţin norocoşi, aşa că, atunci când a crescut, a făcut tot posibilul să transforme visurile celor din jur în realitate. Pentru că rămăsese orfan şi mostenise o avere destul de mare, în fiecare noapte, Nicolae se deghiza şi le oferea oamenilor din satul său mâncare, haine şi ce mai aveau nevoie.
Timpul a trecut, iar într-una din zile Nicolae a aflat că un tată din satul său era gata să îşi piardă cele 3 fete din cauza faptului că era foarte sărac şi nu avea să le dea moştenire. Un negustor pusese ochii pe ele şi voia să le ia ca să îi fie sclave.
– Nu se poate aşa ceva, s-a gândit Nicolae. Aşa că s-a furisat într-o noapte în casa lor şi a aruncat o pungă plină cu bani în camera fetei celei mai mari.
– Uite, tată, cineva ne-a trimis aceşti bani şi voi putea să mă mărit! Si aşa a fost. Fata s-a măritat cu un băiat care îi era drag şi a fost fericită.La fel s-a întâmplat şi cu fata mijlocie. Bătranul tată era foarte fericit, dar şi foarte curios să vadă cine era binefăcătorul familiei sale. Aşa că, peste încă un an, s-a hotarât ca, înainte de căsătoria celei mici, să pândească noaptea ca să vadă cine era cel care îi ajuta familia.Ca să nu fie descoperit, Nicolae s-a suit încet pe acoperiş şi a aruncat săculeţul cu bani pe hornul casei. Acesta a căzut într-un ciorap care era pus la uscat la gura focului. De aici şi obiceiul ca micuţii să primească multe cadouri în şosetele agăţate la sobă sau in pantofiori, lângă uşă, pentru cei care stau la bloc şi nu au sobă.
– Om bun, cum te numeşti? Vreau să ştiu şi eu cine este cel care mi-a adus atât de multă bucurie, să-ţi multumesc pentru salvarea fetelor mele! a spus bătrânul tată.
– Nicolae este numele meu, dar te rog să nu mai spui nimănui ce am facut! Pentru o faptă bună nu se aşteaptă răsplată.Atunci bătrânul s-a întors la copilele sale, multumindu-i în gând zilnic lui Nicolae pentru bunătatea sa. Iar Nicolae, a continuat toata viata sa sa faca bine de fiecare data cand a putut.Spre deosebire de Moş Crăciun, Moş Nicolae nu li se arată niciodată copiilor. Se spune că este bătrân şi, când îşi scutură barba deasă, cad şi primii fulgi de zăpadă pe pământ. El îşi dă seama cine a fost cuminte şi cine nu printr-o simplă privire pe fereastra casei şi are cadouri pentru toţi copiii. Cu o singură conditie. Aceştia să-şi lustruiască ghetuţele şi cizmuliţele, să le lase noaptea la uşă şi să spere ca Moşul le aduce mere, nuci, portocale, jucarii şi chiar şi câte o bombonică, deşi dulciurile se manâncă doar cu măsură. Cei neascultători primesc o nuieluşă de măr şi trebuie să aştepte până anul următor ca să găsească în pantofi daruri frumoase.Dar Moş Nicolae este aşteptat în întreaga lume.De exemplu, în Germania, pe lângă ghetuţe, copiii pregătesc o scrisoare pentru Moş şi câţiva morcovi pentru caii care îl aduc pe simpaticul bătrânel. In Franţa se spune că vine călare pe un măgăruş, alături de Moş Nuieluşă, iar la copiii olandezi, moşul ajunge pe mare. In România, de Sfântul Nicolae unii copii pun în apă crenguţe de pomi fructiferi, pentru ca acestea sa înflorească şi sa le aduca noroc.*text preluat

Nevoia de PNDL!!!

Nevoia de PNDL! Și încă ce nevoie!

☑️Din 2007, de la intrarea României în UE, am avut o șansă imensă de a beneficia de utilități: apă, canal, gaz, energie electrică și asfalt. Ce am făcut noi? Am ratat din fața porții și poarta fiind goală. Pentru atragerea fondurilor europene nerambursabile nu am avut contracandidați, doar trebuiau făcute proiecte și depuse.

☑️In 2021 ne-am trezit că UE a început să pună accent pe așa-zisele „green deal-uri”, pe tehnologia informației, pe digitalizare, infrastructuri inteligente. Chiar și PNRR e pentru așa ceva. Ei nu se așteptau că după 14 ani noi sa avem aceleași nevoi. Ei vor evoluție. Noi cu atitudinea că las’ că era bine și înainte și nu se mai plângea nimeni. Noi ne supărăm pe UE uitând de beneficiile liberei circulații, de drept la muncă, uitând când circulam fara acte și eram puși pe tren înapoi în țară, uitând că am primit triplu banilor dați către ei și asta în condițiile în care nu am avut o rată de absorbție nici măcar satisfăcătoare.

☑️Nu vrem nici să ne uităm în curtea noastră și să vedem că noi am ales gospodarii orașelor și comunelor, noi spunem felicitări acestor aleși când au făcut și ei câte ceva din banii de la buget fie el local sau de stat, când de fapt ei doar și-au făcut treaba lor și doar aia de bază. Plus valoare încă majoritatea nu au adus în comunitate.

☑️E nevoie acum de PNDL pentru că alți bani nu mai avem de unde lua. Doar de la bugetul statului! Că poate ar trebui să avem la acest program măsuri pentru evitarea risipei și niște standarde de calitate și cost, nu vrem nici asta.

☑️Aștept să văd cât mai multe postări de genul: azi am fost la muncă! Exact cum fac aleșii noștri și noi le zicem felicitări desi exact pentru asta sunt plătiți! Și încă bine!

#daasfaltcand?